Despre talasemie

Talasemiile sunt cele mai frecvente dintre bolile grave monogenice din lume. Statisticile recente indica faptul ca aproximativ 250 milioane de oameni (4.5% din populatia intregii lumi) sunt purtatorii unei gene globinice deficitare. In fiecare an se nasc cam 300000 de homozigoti (talasemie si siclemie) (WHO Scientific Group, 1996).
β-talasemia reprezinta o problema de sanatate majora, in special in regiunea mediteraneana, unde  frecventa purtatorilor este de 1-19%. In Romania, comparativ cu tarile mediteraneene, β-talasemia nu este frecventa, dar in lipsa unui diagnostic eficient, in special a diagnosticului prenatal, in cativa ani va deveni o problema serioasa de sanatate.

Puteţi afla că sunteţi purtător la orice vârstă, chiar şi la 80 de ani, printr-un simplu control de rutină care cuprinde câteva analize de laborator.Statusul de purtător sau talasemia minoră nu este o boală, nu afectează cu nimic sănătatea, durata şi calitatea vieţii.

Însă, în momentul în care un purtător de tară talasemică se decide să aibă un copil, este important ca şi partenerul să fie investigat, pentru că într-un cuplu în care ambii parteneri sunt identificaţi cu talasemie minoră, copilul poate moşteni defectul genic de la ambii părinţi şi poate dezvolta o formă severă de boală-talasemia majoră sau anemia Cooley.

Scopul acestui material este de a oferi informatii populatiei asupra necesitatii investigatiilor eficiente a heterozigotilor (adică a purtătorilor de talasemie) si a riscului acestora de a avea copii sever afectati, cat si a posibilitatilor de evitare a acestor situatii.
Cunoasterea frecventei si heterogenitatii β-talasemiei in populatia de interes este o conditie esentiala pentru planificarea unei strategii adecvate si alegerea optima a metodelor de diagnostic destinate identificarii purtatorilor.
Realizarea, in Romania, a primului diagnostic prenatal al β-talasemiei sper să facă cunoscuta aceasta boala si să imbunataţească managementul ei,   cu rezultatele bune pentru medicina preventiva.

BOLILE TALASEMICE PE INTELESUL TUTUROR

• Daca tu ai fost diagnosticat ca purtator de talasemie sau esti interesat sa afli mai mult despre aceasta boala, te rugam sa  contactezi SPITALUL CLINIC FUNDENI, DEPARTAMENTUL de HEMATOLOGIE  sau Institutul de Hematologie Transfuzională Bucureşti.

• Daca tu ai fost diagnosticat ca purtator de talasemie si ai planuri de a avea un copil, te rugam insistent sa contactezi instituţiile amintite in interesul tau si mai ales al copilului.

CE ESTE TALASEMIA ?

Talasemia este o boala care afecteaza capacitatea unei persoane de a produce hemoglobina. Numele de talasemie provine din cuvantul grecesc thalassa care inseamna „mare” si se refera la zonele din jurul Marii Mediterane unde aceasta maladie are cea mai mare frecventa.
La un adult sanatos exista 3 tipuri de hemoglobina:

• Hemoglobina Adulta (HbA) -a2ß2
• Hemoglobina 2 Adulta (HbA2) -a2d2
• Hemoglogina Fetala (HbF)-a2.2

Molecula de hemoglobina (HbA) este formata din patru lanturi polipeptidice: 2 lanturi a-globinice si 2 lanturi ß-globinice.  Aceste lanturi globinice sunt produse de gene situate pe cromozomi diferiti. Genele a-globinice se afla pe cromozomii 16, iar genele ß-globinice se gasesc pe cromozomii 11. Pe un cromozom 16 exista 2 gene a-globinice: a1 si a2.

TESTAREA PRENATALA PENTRU TALASEMIE
Pentru cuplurile la care diagnosticul de talasemie minora a fost pus la ambii parinti dupa ce partenera a ramas insarcinata, se recomanda efectuarea testelor de genetica moleculara la fat pentru a identifica prezenta mutatiilor talasemice.
Pentru a obtine material fetal se recomanda AMNIOCENTEZA sau prelevare de probe din VILOZITATILE CORIALE.

Ambele pot fi efectuate numai in centre specializate sub control ecografic.

ANALIZA MOLECULARA A MUTATIILOR TALASEMICE

In investigarea moleculara se utilizeaza medode moderne de identificare a mutatiilor din genele globinice: PCR, ARMS-PCR, RFLP-PCR, DGGE, Real Time PCR.

• Recoltare de sange periferic
• Extractie ADN din sange
• Prelucrare ADN
• Aplicarea metodelor moleculare bazate pe tehnica PCR pentru genele de interes

Pe un cromozom 11 exista o singura gena ß-globinica. Talasemia apare ca rezultat al alterarii acestor gene prin mutatii la nivelul ADN. Daca o mutatie apare in genele alfa-globinice (a1 si/sau a2) talasemia se numeste alfa-talasemie. Daca o mutatie se produce in gena ß-globinica, aceasta determina ß-talasemia.

Din punct de vedere genetic (gene defecte) persoana cu talasemie poate fi:
HOMOZIGOTA – atunci cand nu are nici o gena globinica (alfa- sau ß-) normala; toate genele alfa- sau ß- sunt defecte.
HETEROZIGOTA -atunci cand are si gene globinice normale (alfa- sau ß-) si gene globinice defecte.

CROMOZOMII 16  şi CROMOZOMII 11

TALASEMIA MAJORA ESTE O BOALA GENETICA (MOSTENITA DE LA PARINTI) – FORMA HOMOZIGOTA, CARE NU POATE FI VINDECATA IN ACEST MOMENT. SINGURA SOLUTIE ESTE PREVENIREA BOLII PRIN TESTAREA PARINTILOR CARE SUNT PURTATORI (HETEROZIGOTI) DE GENA TALASEMICA.

CE ESTE alfa-TALASEMIA ?

Producerea de lanturi alfa-globinice este comandata de 2 gene alfa-globinice (a1 si a2) din cromozomul 16. O persoana are 4 gene a-globinice: a1 si a2 pe un cromozom 16 mostenit de la
mama si a1 si a2 pe celalalt cromozom 16 mostenit de la tata.

DEFECTUL GENELOR alfa-GLOBINICE PRODUCE alfa-TALASEMIE.

Daca o persoana are o singura gena alfa-globinica defecta (din cele patru) aceasta nu va avea nici un fel de manifestare clinica. Aceasta situatie se numeste conditie de purtator silentios de a-talasemie. Daca persoana are doua gene aglobinice defecte atunci diagnosticul va fi de alfa-talasemie minora. Un copil cu trei gene a-talasemice defecte prezinta boala hemoglobinei H. In alfa-talasemia majora toate genele alfa-globinice sunt defecte, se mai numeste Hemoglobina Bart- Hidrops Fetalis si produsul de conceptie nu este viabil si va muri in uter.

CE ESTE ß-TALASEMIA?

Producerea de lanturi ß-globinice este comandata de o singura gena ß-globinica din cromozomul 11. O persoana are 2 gene ß-globinice: o gena ß-globinica situata pe un cromozom 11 mostenit de la mama si o gena ß-globinica pe celalalt cromozom 11 mostenit de la tata.

DEFECTUL GENELOR ß-GLOBINICE PRODUCE ß-TALASEMIA.

Din punct de vedere clinic, ß-talasemia este:

1. ß-talasemie minora–asimptomatica sau o anemie usoara
2. ß-talasemie intermediara - mai mult sau mai putin severa
3. ß-talasemie majora - severa
Din punct de vedere al prezentei genelor defecte o persoana poate fi:
1. heterozigot sau purtator de ß-talasemie – are o gena ß-globinica defecta pe un cromozom 11 si o gena ß-globinica normala pe celalalt cromozom 11,
2. homozigot sau bolnav de ß-talasemie – are ambele gene defecte.

TALASEMIA MINORA NU ESTE O BOALA CI O CONDITIE GENETICA IN CARE PERSOANA ESTE
PURTATOARE ASIMPTOMATICA DE GENA DEFECTA CE VA FI TRANSMISA LA URMASI.

Persoanele purtatoare de gena ß-globinica defecta transmit aceasta gena copiilor, care la randul lor devin purtatori de gena ß-globinica defecta.

Exista o variabilitate foarte mare in ceea ce inseamna severitatea bolilor talasemice, de aceea delimitarea intre TALASEMIA MAJORA si TALASEMIA INTERMEDIARA poate creea confuzie. In acest caz este absolut necesara investigarea prin metode de genetica moleculara.
Testarea purtatorilor de talasemie incepe cu

1) ANALIZA HEMOGRAMEI, care indica o anemie hipocroma, microcitara:

• Hb (hemoglobina) – scazuta, dar uneori poate fi normala,
• Ht (hematocrit) – scazut, dar uneori poate fi normal,
• RBC (numar de eritrocite) – normal sau crescut,
• RDW (latimea distributiei eritrocitare) – normal,
• MCV sau VEM (volum eritrocitar) – scazut,
• MCH sau HEM (concentratia de hemoglobina) – scazut

2) si ELECTROFOREZA DE HEMOGLOBINA ce indica HbA2 crescuta.

DIAGNOSTICAREA MOLECULARA A MUTATIILOR TALASEMICE se refera la “cautarea” modificarilor produse in genele globinice normale, modificari ce au dus la transformarea genelor normale in gene talasemice.

DIAGNOSTICAREA PRENATALA va ajuta sa stiti daca fetusul a mostenit vreo gena talasemica.

Efectuarea si interpretarea corecta a unei hemograme inainte de casatorie poate identifica prezenta talasemiei minore
Pentru mai multe informatii va rugam sa contactati specialistii la adresa:
SPITALUL CLINIC FUNDENI, DEPARTAMENTUL de HEMATOLOGIE

Materialul  a fost elaborat de Dr. Daniel Coriu
si Dr. Rodica Talmaci

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

1. Strachan T., Read A.P. Human Molecular Genetics 3. Garland Publishing, 2004
2. Elles R. (edited by) Molecular Diagnosis of Genetic Diseases. Humana Press, 1996
3. Eleftheriou A. About Thalassaemia. Published by Thalassaemia International
Federation, 2003